15 noiembrie 2011

Comunicat de presă

Ca urmare a lipsei de performanţă a miniştrilor Partidului Democrat Liberal la conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, membri ai Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi ai Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor au înaintat marţi, 15 noiembrie 2011 o moţiune simplă, cu tema „Panglicile doamnei ministru Boagiu”, către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

Remarcând faptul că reprezentanţii actualului partid de guvernământ, fie că s-a numit PD sau PDL, (miniştrii PD/PDL Traian Băsescu, Anca Boagiu, Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu au decis asupra dezvoltării infrastructurii de transporturi din România timp de 127 de luni, adică 10 ani şi 7 luni) au ocupat funcţiile de ministru al transporturilor mai bine de jumătate din perioada post-decembristă şi au contribuit în mod nefericit la prăbuşirea acestui domeniu atât de important pentru dezvoltarea României, deputaţii USL au considerat necesară această iniţiativă, mai cu seamă când şi activităţile actualei doamne ministru Anca Boagiu se rezumă la tăieri de panglici la deschiderea şantierelor pentru începerea lucrărilor, pentru că de autostrăzi şi drumuri finalizate nu poate fi vorba.

Parlamentarii USL care au înaintat această moţiune simplă au prezentat efectele conducerilor PDL asupra infrastructurilor de transport din România:

I. Licitaţii contestate şi deficit de autostrăzi

Investiţiile record în infrastructura rutieră din România promise de Guvernul Boc precum şi cel mai mare program de construcţii de autostrăzi din România s-au concretizat, în tot mandatul de până acum, în 90 de kilometri de autostradă, în condiţiile în care bugetele de investiţii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au însumat, în 2009 şi 2010, peste 3 miliarde de euro în total. În acest ritm, pentru a putea onora promisiunea electorală din 2008, de aproape 1000 kilometri de autostradă, actualul Executiv ar avea nevoie de 12 ani. Toate acestea în paralel cu un raport întocmit de “World Economic Forum” care clasează România pe locul 134 din 139 de state la capitolul calitate a drumurilor.

În acest sens moţiunea simplă prezintă mai multe statistici referitoare la aglomerări pe drumurile naționale, la porţiuni de centuri şi autostrăzi pentru care lucrările sunt finalizate în proporţie de doar 60%, deşi vorbim de lucrări începute în 2007-2008, care ar fi trebuit să fie gata în 2010. Cam multe sute de km de panglici pentru sutele de km de tronsoane şi porţiuni din autostrăzi inexistente.  Şi toate acestea în condiţii de licitaţii de infrastructură incorecte şi inegale, în mandatul doamnei ministru Anca Boagiu, în care atribuirea contractelor de lucrări pe criteriul “preţul cât mai ridicat” a devenit o regulă oficială a politicii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Afirmaţie bazată pe exemple concrete, „exemple” în urma cărora există riscul ca UE să nu mai finanţeze anumite lucrări din cauza contestaţiilor în instanţă.

II. Situaţia îngrijorătoare a transportului feroviar

O privatizare a CFR Marfă în condiţiile actuale ar fi mai mult decât păguboasă pentru statul român.

În ultimii ani activitatea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă –“CFR Marfă” S.A s-a redus drastic, cunoscând un declin continuu din cauza managementului defectuos şi a unor acţiuni de devalizare ale unei companii profitabile până în 2008. Deşi transportul feroviar de marfă constituie o activitate strategică, prin care un guvern poate să sprijine un anumit sector din industrie, actuala guvernare nu a fost capabilă să propună o strategie clară de gestionare a activităţii acestei companii, contribuind în mod deliberat la falimentarea „CFR Marfă” S.A, probabil pentru a putea fi cumpărată mai uşor de clientela de partid a PDL.

În acest sens, deputaţii USL au prezentat analiza privind situația din celelalte ţări europene, în care companiile de transport feroviar se află în proprietatea statului, cu o singura excepţie Ungaria, a căreo companii a fost cumpărată de compania de stat austriacă Rail Cargo Austria (RCA), parte a grupului OBB (Österreichische Bundesbahnen – Căile Ferate Federale Austriece).

Guvernarea Băsescu-Boc încearcă să acopere pierderile din sistem, datorate în primul rând proastei administraţii din domeniu, prin creşterea biletelor la transportul de călători, deşi  există o degradare continuă a condiţiilor de transport al călătorilor pe cale ferată.

Toate acestea în condiţiile în care există fonduri europene de 4,5 miliarde de euro alocate României pentru infrastructura de transport.

III. Gestionarea defectuoasă a transportului aerian

Rezultatele financiare anunţate arată că, în ciuda veniturilor în creştere, dar şi a altor parametri pozitivi, compania Tarom a înregistrat anul trecut cea mai mare pierdere de după 1990, deşi situaţia finaciară a mai multor linii aeriene europene s-a mai ameliorat în 2010. Cu toate că printre măsurile de rentabilizare menţionate de Compania Tarom pentru anul 2011 se numără implementarea unor operaţiuni de hedging, în 2010 nu s-a recurs la această soluţie în condiţiile crizei economice generalizate. Motivele probabile ar putea fi indolenţa, inconştienţa sau poate existenţa unor interese ascunse ale Ministerului Transporturilor, responsabil pentru controlul activităţii companiei.

IV. Lipsa unei strategii coerente

În acest sens, parlamentarii USL au accentuat absorbţia catastrofală a fondurilor europene în România şi mai ales la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi au evidenţiat faptul că necheltuirea banilor europeni poate avea repercursiuni şi asupra bugetului alocat României prin fondurile structurale, fondurile de coeziune şi fondurile de dezvoltare regională, în exerciţiul bugetar al UE 2014-2020.

V. Risipa banului public în mijlocul crizei

Pentru a evidenţia risipa banului public de către Ministerul Transporturilor, grupurile PNL şi PSD au amintit o serie de lucrări de infrastructură nejustificat de scumpe.

Prin dezbaterea acestei moţiuni simple, deputaţii USL doresc o schimbare de atitudine a celor care decid managementul transporturilor şi infrastructurii în România, nu numai o asumare a greşelilor făcute până acum, ci mai ales o abordare a problemelor pe fond, care să ducă la clarificarea tuturor aspectelor semnalate şi, mai ales la luarea măsurilor necesare pentru rezolvarea lor, spre binele românilor. Astfel, ei au solicitat votul deputaţilor prezenţi pentru:

Clarificarea rapidă de către doamna Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, a tuturor aspectelor descrise în textul prezentei moţiuni simple, oferind răspunsuri clare şi coerente asupra următoarelor chestiuni:

1. Măsurile interne luate în urma neregulilor grave sesizate în desfăşurarea licitaţiei pentru atribuirea lucrărilor de finalizare a construcţiei autostrăzii Cernavodă – Medgidia consorţiului clasat pe locul 6 din punctul de vedere al ofertei financiare, la un cost suplimentar de 120 de milioane de lei faţă de cel mai bun ofertant.

2.  Explicarea neregulilor grave în atribuirea contractelor de construcţie de autostrăzi pe axa Nădlac – Sibiu şi prejudicierea bugetului de stat cu peste 100 de milioane de euro; de asemenea, prezentarea motivelor blocajului lucrărilor la tronsonul de autostradă Timişoara – Lugoj din cauza contestaţiilor la licitaţiile organizate de CNADNR şi din ce vor fi  finanţate lucrările având în vedere riscul ca România să piardă banii alocaţi de UE pentru acest proiect.

3. Asumarea de către PDL a creşterii nejustificate a costurilor şi nerespectarea termenelor prevăzute de contractul cu Bechtel gestionat prin miniştrii Anca Boagiu, Radu Berceanu şi Gheorghe Dobre, motivele pentru care finanţarea lucrărilor rămase se va face de la bugetul de stat şi ce garanţii ne oferă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii că va putea asigura finanţarea celor două tronsoane executate de Bechtel!

4. Explicaţii şi măsuri luate privind absorbţia scăzută a fondurilor europene şi care este stadiul pregătirii programului pentru finanţarea din bugetul UE pentru perioada 2014-2020; câte proiecte cu valoare de peste 1 milion de euro s-au discutat în guvern şi care este stadiul lor.

5.  Tergiversarea mai bine de doi ani a contractării lucrărilor pentru marile proiecte de autostradă de pe axa Nădlac – Sibiu, care aveau proiecte finalizate la sfârşitul lui 2008;

6. Având în vedere că principalul beneficiar al Legii privind parteneriatul public-privat este sectorul de transport, ca fiind cea mai convenabilă modalitate de atragere a capitalului privat pentru finanţarea unor proiecte mari de infrastructură în actualele condiții financiare și fiscale din România, solicităm Ministerului explicaţii privind neînceperea pregătirii proiectelor anunţate ca proiecte de parteneriat public-privat,  precum şi termenele de elaborare şi aprobare a strategiei de PPP.

7. Demersurile efectuate pentru ancheta pe care dumneavoastră aţi anunţat-o la preluarea mandatului privind situaţia CFR Marfă şi explicarea implicării contradictorii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în privatizarea acestei companii.

8. Soluţiile prevăzute de Minister în privinţa scăderii vitezei de circulaţie pe CFR, în condiţiile în care infrastructura de transport feroviar s-a degradat într-un ritm alert şi neobservat de către ultimii doi miniştri ai transporturilor, respectiv Radu Berceanu şi Anca Boagiu? Care este strategia Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru refacerea sau modernizarea infrastructurii feroviare.

9. Rezultatele anchetei la nivelul Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A şi identificarea celor responsabili atât pentru pierderile financiare înregistrate în anul 2010, cât şi pentru lipsa unor măsuri eficiente şi oportune de prevenire sau cel puţin de ameliorare a situaţiei financiare dezastruoase a companiei aeriene, în condiţiile în care această situaţie putea fi prevenită.

10. Justificarea costurilor exorbitante de 20 milioane de euro pentru reabilitarea unei halte de cale ferată, cu un trafic de călători mai mic decît o staţie de autobuz dintr-un oraş. Cum şi cine răspunde pentru faptul că Uniunea Europeană a trimis înapoi documentaţia ca nerealistă?

Biroul de presă al PNL Mureş
Tg-Mureş, 15 noiembrie 2011